Izbăvită din colții câinilor
De când am aflat că rațele sunt foarte folositoare în combaterea melcilor și limacșilor, ne-am procurat o pereche de rațe din soiul indiană alergătoare. Prima rățușcă a murit anul trecut după ce am adus doi dintre cei o sută de boboci eclozați din ouăle ei. Rațele s-au dovedit cu adevărat folositoare în limitarea numărului de „invadatori”. Desigur am folosit și alte metode, ca de exemplu protejarea plantelor tinere peste noapte cu sticle de plastic. Uneori le dăm drumul rațelor și în afara gardului proprietății noastre ca să mai adune și de dincolo de gard, de pe terenul socrilor mei, împrejmuit și acesta. Ieri îi spuneam soției că ar trebui să avem mai multă grijă când le lăsăm dincolo de gard pentru că am văzut câini străini patrulând prin grădini.
Astăzi am auzit larmă între rațe și mi-am dat seama că se întâmplă ceva. Chiar și lipsit de ochelari mi-am dat seama că doi câini prinseseră o rață. Am țâșnit pe ușa de plasă rupându-i țâțânile și am pornit desculț în urmărirea tâlharilor. Victima atârna cu gâtul între colții unuia dintre câini. Fugind, mă gândeam la picioarele mele care puteau să ia spini sau cuie, la rățușcă dacă mai era în viață, la soluții în caz că săreau câinii la mine etc. I-am fugărit vreo 75 metri fără speranța că voi mai reuși să o salvez în viață, dar câinii s-au oprit dintr-odată. Se vede că cel cu rața în gură a obosit. Am strigat tare și am accelerat. Din fericire câinii au rupt-o la fugă și au lepădat victima. Trezită din șoc, rățușca și-a luat tălpășița repede înapoi, ajutându-se de aripi. Părea întreagă la trup. Am reunit grupul celor trei rațe și le-am închis în curtea noastră bine protejată de un gard inpenetrabil (cel puțin așa cred). Acum victima care și-a văzut moartea cu ochii este extrem de liniștită, dar mă tem pentru viața ei. Nu știu cât au apucat câinii să o șifoneze.
Regele David a fost în tinerețe cioban și mărturisește că s-a luptat cu leul și cu ursul pentru a recupera oaia încolțită. Eu doar am urmărit niște câini lași care au fugit la strigătele mele și rața s-a întors pe picioarele ei în ciopor. Biblia îi aseamănă pe cei păcătoși cu niște oi rătăcite de turmă, pe care Dumnezeu, ca un păstor, le salvează și le aduce înapoi în turmă. Mi-am amintit de harul lui Dumnezeu care m-a salvat de pe unde eram rătăcit de poporul Său. Unii dintre cei izbăviți din gura leului, a ursului, a lupului, a vulpii sau a câinelui încă își poartă rănile făcute în acele împrejurări ca să-și aducă aminte de mântuirea Domnului.
